MORALA SI MORALITATE IN MENTALITATEA TRADITIONALA. RESPECTAREA LEGII

Ideea de morala in contextul mentalului colectiv popular traditional face referire intr-un limabj pe cat de plastic pe atat de elevator ce se relateaza scurt si la obiect contextual pe diverse teme.

Moralitatea in mentalitatea traditionala se refera exclusiv la mentalul colectiv ce prin exemplificari plastice exprimate deseori in povestiri cu talc inspirate din viata cotidiana .

Morala si este un tot unitar strns legat de ideea religiozitatii , a divinitatii descrisa popular deseori diferit de manifestarea oficiala a Divinului indiferent care ar fii aceasta in anumit context istoric aceasta numindu-se in cazul crestinismului Morala Crestina .Poporul roman in manifestarile sale populare asa cum spun traditiile si folclorul inca din vechime, este un popor inca din "facere" eminamente crestin , morala crestina are la baza ideea ca divinitatea rasplateste fiecaruia dupa fapta sa, legile divine-decalogul-sunt exprimate in asa fel incat fiecare sa ramana cu ceva pt sine.

DEX defineste LEGEA UMANA ca fiind..,,norma cu un caracter obligatoriu , stabilita si aparata de stat .Mai exista de-a lungul timpului si LEGI NESCRISE ce se definesc ca fiind,,o lege morala, o traditie,un obicei al pamantului .Legea este “impartita” in prezent de Oameni ai legii , Judecatori ce au la baza studii juridice , care in aflarea adevarului unei cauze in desfasurarea actului de judecata sunt ajutati de Procurori-avocatii statului ai acuzarii , si de Avocati ai apararii platiti sau oferiti din oficiu pt. a pleda in apararea celui judecat.Actul judecatii se desfasoara in locuri special amenajate numite in functie de ierrarhia actului judecatii Tribunal, Judecatorie, Parchet, Inalta Curte etc.Legea a fost mijlocul de impunere de catre diviniate prin care putea “struni”omul si al indrepta spre un drum cat de cat fara de pacat.De-a lungul timpului inafara de LEGEA DECALOGULUI A CELOR 10 PORUNCI VECHI TESTAMENTARE au mai fost infiintate legi umane pt a putea coordona bine umaninatea ce nu de multe ori inainte oriunde numai spre calea cea dreapta nu.Sf. Toma defineste LEGEA UMANA astfel: “legea este o hotarare a ratiunii in vederea binelui comun promulgata de cel ce are grija de comunitate’”.Legea pt a avea titlu de executie trebuie promulgata de autoritatea conducerii.Legea umana are proprietatea corectiva si vizeaza buna desfasurare a vietii sociale umane , a colectivitatii , fara a avea si rol indrnatorinterior-spiritual.Legile umane sunt necesare pt. a determina norme concrete de conduita acolo unde morala naturala poate fi urmarita in diverse forme.Necesitatea Legii Umane este data de intarirea ascultarii in confruntarile cu cererile ordinii morale.Legea Umana are ca Obiect o armonizare a vietii comune, definind drepturile si obligatiile umane in sociatetatea sociala laica, de aceea orice drept implica un obiect juridic asupra careia pesoana poate sa isi exercite actiunea.

Legile umane au fost de-a lungul oamenilor creeate, concxepute de oameni luminati de Puterea Sf.Spirit pt. A elabora norme vitale pt umanitate sau cel putin asa ar fi trebuit sa se intample.Poate daca uneori in istorie legile umane au divagat in alte interese, Dumnezeu care nu vrea moartea pacatosului ci indreptarea sa a facut ca prin puterea sa lucratoare umanitatea sa se indrepte de la cai gresite .

LEGEA UMANA MORALA A DECALOGULUI:

Legea morală a celor zece porunci a fost imprimată de Dumnezeu în mintea, inima şi conştiinţa omului o dată cu facerea lui. (Romani 5:3). „Păcatul este călcarea Legii”, zice Scriptura. (1 Ioan 3:4) Prin călcarea poruncii dumnezeieşti dată omului la început în Paradis, păcatul a intrat în lume, şi prin păcat a intrat moartea. Astfel, moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, transmiţându-se genetic. (Romani 5:12). în iubirea Sa faţă de lume, Dumnezeu a instituit un plan de mântuire pentru iertarea omului şi aducerea lui în starea fericită de la început, fericire pierdută prin neascultare de porunca dumnezeiască. „Sămânţa femeii avea să zdrobească capul şarpelui (diavolul)” (Genesa 3:15).Oamenii au început să clădească altare de jertfă la poarta Paradisului.Un miel nevinovat trebuia sacrificat, murind în locul omului păcătos. Mielul de jertfă al credinciosului Abel preînchipuia pe Mielul lui Dumnezeu, Isus Hristos, care avea să ridice păcatul lumii.” (Genesa 4:1–7; Ioan 1:29, 36).Pentru a face cât mai bine de cunoscut ce înseamnă păcatul, Dumnezeu Şi-a descoperit voinţa Sa faţă de lumea căzută prin Legea morală a celor zece porunci sfinte,ce este o Lege scrisă cu însuşi degetul Său pe două table de piatră. (Exodul 31:18; 20:2–17). „Domnul a voit pentru dreptatea Lui, să vestească o Lege mare şi minunată!” (Isaia 42:21).Cele două table de piatră pe care Dumnezeu a scris cele zece porunci au fost păstrate într-o ladă numită chivot, aşezat în Templul Domnului în locul numit „Prea sfânt”. (Evrei 9:1–5; Exodul 25:16–22).Pentru curăţirea şi iertarea fărădelegilor şi păcatelor săvârşite prin călcarea Legii sfinte, Dumnezeu a dat instrucţiuni lui Moise pentru întocmirea unei alte legi, numită în sScriptură şi „legea lui Moise”. Legea aceasta era o lege ceremonială, care era deosebită de Legea morală a celor zece porunci. Ea a fost scrisă de Moise prin inspiraţie divină şi cuprindea în sine mai multe legi şi porunci ceremoniale, care aveau un caracter temporar, fiind numai un simbol până la venirea lui Mesia, Isus Hristos Mantuitorul lumii per-ansamblu si al fiecaruia in parte...

PESTELE DE LA CAP SE IMPUTE SAU POLITICHIA NOASTRA CEEA DE TOATE ZILELE

PESTELE DE LA CAP SE IMPUTE

SAU

 POLITICHIA NOASTRA CEEA DE TOATE ZILELE

daca stam si urmarim balacareara politichiei noastre cotidiene nu mai intelegem nimic, pe de o parte saracia, colapsul ce vine ca un tavalug peste noi, unde strangem curelele daca mai avem ce strange? iar pe de alta parte luxurianta dementa a cheltuirii banior publici de programe care mai decare mai hilare si penibile;
alegerile bat la usa cu parul, offf alte si alte alegeri, unde ca un deja-vous vedem iar si iar circul mitei electorale si anume:uleiuilui pesedist,al zaharului pedelist,a caldarilor peneliste umplute bineinteles cu minciunele, a patriotismului peremist stat la dospit in camara vadimista,fantoma penetista ce din cand in cand mai apare cu un buhuhu poate, poate ne mai sperie cu acele fantome de 15mii specialisti etc,iar daca am uitat pe cineva , scuzoaiele de rigoare;

parca atunci ne ia valul ametelilor promisiunilor cretinoide, avem cu toti o doza de sado-masaochism electoral, ne place sa fim agresati cu promisiuni;

poate ca asta ne-a mai ramas sa ne imbatam cu apa rece (cat vom mai avea si apa ), poate si pt faptul ca atunci ne mai simtim si noi mai bagi in s(z)eama o data la 4-5 ani;

... si comentariile pot continua ...

...dar inca mai stam intr-o eterna vegetare si asteptam acel politician mesianic ce poate-poate va venii vreodata sa ne salveze din cloaca zilelor nostre , Dumnezeu stie , cert este doar ca PESTELE DE LA CAP SE IMPUTE in POLITICHIA NOASTRA CEEA DE TOATE ZILELE .

“DUMNEZEU CREEATORUL CERULUI , AL PAMANTULUI SI AL OMULUI.

"DUMNEZEU CREEATORUL Cerului, AL PĂMÂNTULUI SI AL OMULUI.

Simbolul de Credinta Catolic

Cred într-unul Dumnezeu, Tatal atotputernicul, creatorul Cerului şi ământului al, si al tuturor celor vazute nevăzute.Cred într-unul Domn Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, Născut Unul, Care din Tatal sa nascut mai Înainte de veci. Dumnezeu din Dumnezeu. Lumina din Lumina. Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, Născut iar nu creat, de o fiinţă cu Tatal, prin toate îngrijire s-au făcut.Care pentru noi Oamenii si pentru un noastră mântuire sa coborat din ceruri. Sa întrupat de la Duhul Sfânt, din Maria Fecioară şi sa facut om.Sa răstignit, sub Ponţiu Pilat, a pătimit, si sa îngropat.A înviat a treia zi după Scripturi şi sa suit la cer; Sade de-a dreapta tatălui şi iarasi Va veni cu Mărire Să judece pe cei vii si pe cei morti, a cărui împărăţie nu va avea sfârşit.Cred în Duhul Sfânt, Domnul şi de viaţă dătătorul, îngrijire de la Tatal si de la Fiul purcede, îngrijire impreuna cu Tatal si cu Fiul este adorat şi preamărit Şi a grăit prin profeţi.Cred într-una sfanta, catolică şi apostolică ONU Biserică.Mărturisesc Botez spre iertarea păcatelor.Aştept Învierea morţilor şi Viaţa veacului ce va veni. Amin.

Dumnezeu Creatorul: Daca Oamenii se gandesc şi vorbesc despre Dumnezeu, om Fiecare în parte descrie propria sa părere şi imagina o lui Dumnezeu. Oamenii pot vorbi despre Dumnezeu Doar cu cuvintele şi mijloacele de îngrijire le sunt la indemana. De aceea au Apărut de-a lungul timpului mai multe feluri de imagini ale lui Dumnezeu, de îngrijire incearca sa aducă oamenilor Mai aproape de adevarata faţă a lui Dumnezeu. Biblia începe cu povestirea, descrierea Crearii lumii ca o fapta a lui Dumnezeu. Cartea Genezei incearca sa acorde ONU raspuns întrebărilor fireşti omeneşti: Cum? Cine? Cand?. Aici cum aflam din mâna creatoare a lui Dumnezeu se dezvăluie o lume plina de minunatii. Iubirea şi creativitatea lui Dumnezeu fata de această lume şi o oamenilor este nemăsurată. Dumnezeu ni se Descopera In fiecare dintre creaţiile de vânzare. Omul Coroana este, Vârful creaţiei. El este o fiinţă raţională, Astfel CĂ lui ii este încredinţată o sarcină, o misiune: Omul este chemat Să păzească lumea. El este Responsabil de Ceea ce se petrece pe acest pământ. Dumnezeu nu se retrage de pe Faţa lumii. El se Implică în continuare directe in viata fiecărui om, daca este lasat. Toata faptura vazuta si nevazuta un fost creata de Dumnezeu din iubire.Omul, Coroana întregii Creatii, sunt menirea cea mai inalta dintre toate fapturile, aceea de A sta intr-o neintrerupta Legatura cu Creatorul sau, cu Parintele sau Ceresc, pentru ai cunoaste voia si ao implini. Cunoscandu-l pe Dumnezeu si implinindu-i voia, Omul poate să ajungă la desavarsire si la mantuire.

Naturala Revelatie:

Prin Revelatie naturala se inteleg toate invataturile despre existenta si insusirile lui Dumnezeu, de îngrijire pe LE luare desprindem cand privim cu-aminte la toata zidirea lui Dumnezeu.Asa cum o creatie libera vorbeste si despre autorul ei, La fel si ordinea, Frumusetea si Armonia din Natura marturisesc ONU Facator atotputernic, ONU si ziditor iscusit atotintelept.

Fericitul Augustin spunea:,, Intreaba lumea, podoaba cerului, si vezi daca nu-ti raspunde dupa intelegerea ei: <>''

Revelatia divina sau Descoperirea dumnezeiasca este actiunea prin grija Dumnezeu se Descopera oamenilor, adica le fata cunoscuta voia Lui, dorintele si poruncile Lui Pentru ca ei sa-l adora cu vrednicie, sa-i implineasca voia si, prin acestea, sa ne mantuiasca.

Revelatia ajunge la oameni prin doua cai: Calea Calea naturala si supranaturala.

Revelatia naturala nu ne este insa de ajuns pentru mantuire.De aceea, de viţă de vie Dumnezeu sa Se descopere oamenilor prin supranaturala.Astfel directe Revelatia, primim de la Dumnezeu adevaruri de trebuinta pentru mantuire PE grijă le intelegem numai prin Credinta.

Revelatia supranaturala un fost transmisa de Dumnezeu in mod direct sau prin prooroci SAI alesii anume ingeri,, trimisi si, deseori, un fost insotita de semne si minuni, aratand prin aceasta ca toata creatia ii este supusa.

Dumnezeu sa descoperit lui Adam si Evei, patriarhilor, lui Moise, profetilor, iar la plinirea vremii, prin Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Fiul divina Sau.Descoperirea, in persoana Domnului nostru Iisus Hristos este punctul cel mai inalt al Revelatiei divine pietoni, prin El refacandu-se revelatia dintre om si Creatorul.

Revelatia supranaturala sa incheiat odata cu ultima scriere un noului Testament.

Cele doua forme ale Revelatiei divine sunt intr-o deplina unitate.

O mica POVESTIOARA DESPRE: Facerea lumii pe un drum de munte s-au intalnit doi tarani.Unul dintre ei, mai rautacios, la intrebat pe celalalt. Am auzit ca mergi des la Biserica si te rogi mult.Dar De unde stii tu ca exista Dumnezeu?

Ca si cand nu l-ar fi auzit, celalalt taran la intrebat la randul sau:-Spune -MI, crezi ca vitele noastre Au fost azi la pasune?

-Da, cu siguranta, priveste pamantul moale, este plin de urmele lor! -E, facute priveste acum si tu soarele ce tocmai un rasarit peste dealuri, priveste padurea inverzita din fata noastra, priveste-te pe tine si pe oamenii din jurul tau! Toate acestea sunt urmele mâinilor lui Dumnezeu Atotputernicul si Atottiitorul.cum sa fi fost toate acestea, daca nu din iubirea luiDumnezeu, si pentru ce sa le fi facut El asa cum sunt daca nu tot pentru iubire? Mai indoiala icape?

Omului Creearea

Dupa Invatatura Bisericii, Provine Omul, ca si celelalte fapturi, de la Dumnezeu, prin creatie. Cartea Facerii descrie creatia omului Astfel: "Si a zis Dumnezeu: Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra, ca sa stapaneasca pestii marii, pasarile cerului, animalele domestice, toate vietatile ce se tarasc pe pamant si tot pamantul! Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a facut, un barbat si facut femeie. Si Dumnezeu ia binecuvantat, zicand: Fiţi rodnici si va inmultiti si umpleti pamantul si-l stapaniti ... " (Fac.1, 26-28). În capitolul 2 al Facerii este prezentata creatia, în speciale, un Omului: "Atunci luand Domnul Dumnezeu Tarina din pamant si facut pe un om si o suflat in fata lui suflare de viata si sa facut omul fiinta vie». «Si a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu, si daca o adormit, a luat una din coastele lui si o plinit locul ei cu carne. Coasta Iar luata din Adam o facut-o Domnul Dumnezeu femeie si un adus-o lui Adam "(vers. 21-22 ). Mantuitorul Hristos a confirmat ca adevarate cele relatate în Cartea Facerii despre Crearea lumii si un Omului, citind din descrierea Crearii lumii în discutia avuta cu fariseii asupra indisolubilitatii căsătoriei: "de la inceputul fapturii Dar, Barbat si femeie ia facut Dumnezeu. De aceea , va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va Lipi de Femeia SA. Si vor fi amandoi ONU trup; asa ca nu mai sunt doi, ci ONU trup. Deci, Ceea ce-o unitate de Dumnezeu, omul sa nu desparta " (Marcu, 10, 6-9; Matei, 19, 5-6; Fac, 2, 24).

Dupa cuvintele Sfintei Scripturi, un format fost mai Intai trupul omului din Tarina, si apoi un fost creat sufletul sau prin suflare dumnezeiasca. Dar de aici nu Trebuie sa ne inchipuim, dupa sensul literal al cuvintelor Scripturii, ca in creatia omului Au fost si doua acte distincte succesive, creatia trupului si apoi creatia sufletului, ci un singur act de creatorul sau o creatie simultana un trupului si sufletului o. Căci numai Asa se pastreaza neatinse atotputernicia si intelepciunea lui Dumnezeu si Unitatea fiintiala o omului. Ceea ce vrea sa exprime aici Sfanta Scriptura (Fac, 2, 7) Nu este succesiunea celor doua elemente, ci ideea ca trupul este element constitutiv al fiintei omului si baza sau o premisa vietii spirituale umane. Este gresita ideea atat Crearii sufletului in urma trupului, o pisică ideea ca si sufletul un fost creat inaintea trupului (preexistentianismul). Sinodul V Ecumenic (553) a respins conceptia lui Origen despre preexistenta sufletului, invatand, creatia simultana un sufletului si o trupului.Faptul ca Adam a fost un puroi sa puna nume tuturor fapturilor: "Si Domnul Dumnezeu, facuse Care din pamant toate fiarele Campului si toate pasarile cerului, le aduse lui Adam, ca sa vada cum le va numi; asa ca toate fiintele vii sa se numeasca Precum le va numi Adam. Si a pus Adam nume tuturor animalelor si tuturor Pasarilor cerului si tuturor fiarelor Salbatice "(Fac, 2, 19-20), ne dam seama de situatia deosebita pe o îngrijire sunt Adam a lumii în launtrul crea.

1.De model de ce sa folosit Dumnezeu, Cand a creat pe om? Modelul dupa o grijă fost creat omul este chipul lui Dumnezeu. Aceasta nu se refera la forma corporala, ci la darurile ratiunii, un aprecierii Binelui si Raului, o Libertatii. Gen 1:26.

2. Cum a fost creat omul? Omul creat un fost in doua faze: a) Crearea materialului corpului (din pamant); b) suflarea de viata, în vede Corpul material.Se CA, Omul devenit un suflet viu si nu ca o Viu ONU primit suflet . Biblia nu vorbeste despre sufletul nemuritor, sau o traire Spirituala constienta dupa moarte. Sufletul exprima grija omul o fiinta luat cand Scanteia Divina un vietii ia fost insuflata intr-Tarana ONU trup format DIN. Geneza 2:7.

3. Omul este muritor sau nemuritor.Biblia spune clar ca, omul sa este muritor ca singura Dumnezeirea este nemuritoare. Nemurirea nu este o insusire un Omului sau un sufletului sau, ci va fi ONU Dar Al lui Dumnezeu, dar ce este conditionat de mantuire. 1 Cor. 15:53.

4. Care este starea omului dupa moarte? Dupa moarte, omul se descompune în Părţile ce l-au format: a) suflarea de viata, Care este retinuta de Dumnezeu; b) trupul, îngrijire se descompune în tarana.Biblia numeste moarte ONU "somn" , în îngrijire nu mai exista gandire si constinta.

5. Cum Omul este? Omul ca persoana Individuala, un fost inzestrata cu libertatea deciziei proprii.

El este dependentă de intrutotul de Dumnezeu si Este o stransa Unitate un trupului, spiritului si sufletului. Prin Pacat, Omul sa despartit de Izvorul vietii, a devenit Obiectul mortii.Moartea este Încetarea procesului vietii, Pier prin moarte toate calitatile personale, inclusiv constinta.

6. Fatza de aceasta stare, ce Trebuie sa faca omul? Omul vede în aceasta viata scurta, o ocazie unica de a primi Harul oferit de Dumnezeu, pentru salvarea lui vesnica.El Trebuie sa caute mantuirea oferita in dar si sa se achte de vânzare Obligatiile de A FI "Lumina lumii".

Symbolum Apostolicum

Credo in Deum, omnipotentem Patrem, creatorem caeli et terrae, et în Iesum Christum, eius Filium Unicum, Dominum nostrum, qui concéptus est de Spiritu Sancto, natus ex Maria Virgine, sub cânt Póntio Pilato, crucifixus, mórtuus, et sepúltus, ad descéndit tértia ínferos, die resurrexit o mórtuis, caelos de anunţuri ascéndit, sedet ad dexteram Dei Patris mnipoténtis, inde ventúrus est iudicáre vivos et mórtuos.Et în Spíritum Sanctum, sanctam cathólicam Ecclésiam, communiónem sanctórum, peccatórum remissiónem, resurrectiónem carnis, vitam aetérnam.Amen

Crezul: Simbolul Apostolilor - niceno-constantinopolitan Crezul

Capitolul întâi: Cred în Dumnezeu Tatal

Simbolurile credinţei

"Creatorul cred in Dumnezeu, Tatal atotputernicul, cerului si al Pământului"

Cerul şi Pământul
Omul si Căderea SA

-1. Care este Planul lui Dumnezeu Cu privire la om?

Dumnezeu, nemărginit de perfect şi fericit în sine însuşi, printr-un plan de pura bunătate la creat în mod liber pe om ca sa-l faca părtaş la Viaţa SA fericita. La plinirea timpurilor, Dumnezeu Tatal la trimis pe Fiul sau ca răscumpărător şi mântuitor al oamenilor cazuti în pacat, chemându-i in biserica sa şi facandu-i fii adoptivi prin Lucrarea Duhului Sfânt şi moştenitori ai fericirii vesnice vânzare.

Omul este "Capabil" de Dumnezeu

"Mare eşti tu, Doamne, şi preavrednic de Lauda (...) Căci pentru tine ne-ai creat şi neliniştită este inima noastră până ce se va odihni în tine" (Sfântul Augustin).

LEGEA UMANA

Legea Umana-

Care e scopul Legii?

Este scris in Biblie: Romani 3:20. “Prin Lege vine cunostinta deplina a pacatului.”

Suntem oare mantuiti prin tinerea Legii?

Este scris in Biblie: Romani 3:27-31. “Unde este dar pricina de lauda? S-a dus. Prin ce fel de lege? A faptelor? Nu; ci prin legea credintei. Pentru ca noi credem ca omul este socotit neprihanit prin credinta, fara faptele Legii. Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul Iudeilor? Nu este si al Neamurilor? Da, este si al Neamurilor; deoarece Dumnezeu este unul singur si El va socoti neprihaniti, prin credinta, pe cei taiati imprejur si tot prin credinta si pe cei netaiati imprejur. Deci, prin credinta desfiintam noi Legea? Nicidecum. Dimpotriva, noi intarim Legea.”

Legea este principiul si infaptuirea ordinii din Univers. Ca principiu, Legea este exprimata in forma de reguli prescrise (Cele Zece Porunci). Ca procedeu, Legea exprima dependenta si logica tuturor relatiilor din Univers. In acest inteles larg, Legea este egala cu ordinea cosmica, sociala si morala din lume. Dar Legea are un inteles particular pentru om. Aspectul uman al Legii este dublu: unul exterior si unul interior. In aspectul sau exterior, Legea, pentru om, opereaza sub forma de restrictie si constranfere. In aspectul sau interior, raspunsul omului la pretentia Legii este sentimentul de obligativitate, ceea ce constituie izvorul constiintei umane.O falsa inchipuire despre o libertate fara “restrictii” Legea este o absurditate, ca si cum ne-am imagina ca traim fara legea gravitatiei sau fara legile opticii si acusticii.

1. Cum este descrisa Legea celor 10 porunci sau Decalogul?

Legea celor 10 porunci sau Decalogul a fost data de Dumnezeu pe muntele Sinai, dar ca principii exista din vesnicii.Vointa lui Dumnezeu in ce priveste viata morala este cuprinsa in Legea celor 10 porunci, care sunt obligatorii pentru orice om, din orice timp si orice loc. Exod 20:2-17; Marcu 12:30-31.Prima tabla contine cele 4 porunci, care ne arata obligatiile noastr pe verticala, adica fata de Dumnezeu. A doua tabla, contine 6 porunci si ne arata obligatiile noastre fata de semenii nostrii (pe orizontala).Prima tabla – sa iubesti pe Dumnezeu din toata inima ta si din tot cugetul.A doua tabla – sa iubesti pe aproapele ca pe tine insuti.

2. Despre care alta lege mai gasim scris in Scripturi?

Despre legile lui Moise, cu caracter ceremonial. Fapte 6:14; Efeseni 2:15.

3. Care sunt deosebirile fundamentale dintre Legea Morala si Legea Ceremoniala?

Intre Legea Morala si Legea Ceremoniala exista urmatoarele deosebiri:

Legea Morala Legea Ceremoniala _

Este numita Legea lui Dumnezeu 1. Este numita Legea lui 7:22.25; 1 Cor. 9:21 Luca 2:22; 24:44; Fapte 13:39; 15:5; Evrei10:28.Exista din vesnicii .Exista numai de la SinaiGenesa 4:6-7; Gen. 2:2-3; Rom. 2:14 Exod 24:3-4; Galateni 3:17.3. Este crisa pe piatra de Dumnezeu. 3. Este scrisa de Moise in carte.Deut. 10:1-4 ; Exod 31:18; Deut. 31:24. Ioan 1:174. Trebuia pastrata in chivot .

Pastrata langa chivot.Deut. 10:5; 1 regi 8:9 Deut.31:24-26.5. Prescrie indatoriri morale cu caracter vesnic. 5. Legisfera sistemului ertfelor si serviciilorde cult simbolic cu caracter temporar. Romani 13:8-10; Matei 22:36-40 Evrei 10:1-8. Gal. 5:2-3; Evrei 7:286. Prescrie serbarea zilei de Sabat aratand Sarbatorile si Sabatele ceremoniale aratau inapoi catre opera creatiunii. inainte spre Hristos, cand avea sa inceteze valabilitatea lor.Exod 20:8-11; Gen. 2:2-3. evetic 16:29-31;23:6.7.117.Este vesnica, neschimbata. 7.Temporala, valabila doar pana la Hristos.Matei 5:17; Evrei 8:10; Ps. 89:35 Col. 2:14.16.17; Efes. 2:15; Gal. 3:10.8. Este desavarsita 8. N-a dat desavarsirea Ps. 19:8 Evrei 10:1; 7:16-19.9. Ne obliga si astazi 9. Nu ne mai obliga si astazi.Rom. 2:13; 3:31; 7:12; 1 Tim. 1:8; Iacov 2:8-12 Evrei 9:9-10

4. Care este menirea Legii Morale?

Cand s-a proclamat Legea pe Sinai, Dumnezeu a facut cunoscut oamneilor sfintenia caracterului Sau, ca prin contrast ei sa poata vedea pacatosenia propriului lor caracter. Rolul Legii Morale este de a arata starea reala a pacatosului si descopera nevoia de un Mantuitor. Romani 3:20; 7:7-8.

5. Ce legatura exista intre Legea lui Dumnezei si Evanghelie?

Legea lui Dumnezeu si Evanghelia sunt o unitate. Isus Hristos a propovaduit prima data Evanghelia si centrul soliei Evangheliei este: “Dumnezeu a venit in trup omenesc ca sa mantuiasca lumea.” Ioan 3:16; omani 1:16.Legea este Evanghelia Vechiului Testament si Evanghelia este Legea Noului Testament.Tit 2:14.

6. Ce declara Isus Hristos despre relatia Sa cu Legea Morala?

“Sa nu credeti ca am venit sa stric Legea si proorocii, am venit nu sa stric, ci sa implinesc!”. Prin cuvintele acestea, Isus indeparteaza acuzatia fariseilor. Misiunea Lui in lume era sa apere cerintele sacre ale acestei Legi despre care ei Il acuzau ca o strica. Daca s-ar fi putut desfiinta Legea lui Dumnezeu, n-ar fi fost nevoie ca Hristos sa sufere rarile neascultarii noastre. El a venit sa explice legatura Legii cu omul si sa ilustreze receptele ei prin propria Lui ascultare.Hristos nu a schimbat Legea ci prin exemplul vietii Sale, ne-a demonstrat cum trebuie tinuta Lege Morala in sensul ei original. Matei 5:17-18.

7. Cum vorbeste Biblia despre aspectul interior al Legii in procesul de Sfintire?

Legea este exprimarea cugetarii lui Dumnezeu; cand este primita in Hristos ea devine cugetarea noastra. Ea ne inalta deasupra puterii naturale a dorintelor si a tendintelor, deasupra ispitelor care ne duc la pacat.Pocainta inseamna transformarea gandirii in sensul de a judeca duhovniceste si moral. Legea este exprimarea cugetarii lui Dumnezeu; cand este primita in Hristos, Legea devine cugetarea noastra. Evrei 8:10.

LEGEA UMANA MORALA A DECALOGULUI:

Legea morală a celor zece porunci a fost imprimată de Dumnezeu în mintea, inima şi conştiinţa omului o dată cu facerea lui. (Romani 5:3). „Păcatul este călcarea Legii”, zice Scriptura. (1 Ioan 3:4) Prin călcarea poruncii dumnezeieşti dată omului la început în Paradis, păcatul a intrat în lume, şi prin păcat a intrat moartea. Astfel, moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, transmiţându-se genetic. (Romani 5:12). în iubirea Sa faţă de lume, Dumnezeu a instituit un plan de mântuire pentru iertarea omului şi aducerea lui în starea fericită de la început, fericire pierdută prin neascultare de porunca dumnezeiască. „Sămânţa femeii avea să zdrobească capul şarpelui (diavolul)” (Genesa 3:15).Oamenii au început să clădească altare de jertfă la poarta Paradisului.Un miel nevinovat trebuia sacrificat, murind în locul omului păcătos. Mielul de jertfă al credinciosului Abel preînchipuia pe Mielul lui Dumnezeu, Isus Hristos, care avea să ridice păcatul lumii.” (Genesa 4:1–7; Ioan 1:29, 36).Pentru a face cât mai bine de cunoscut ce înseamnă păcatul, Dumnezeu Şi-a descoperit voinţa Sa faţă de lumea căzută prin Legea morală a celor zece porunci sfinte, Lege scrisă cu însuşi degetul Său pe două table de piatră. (Exodul 31:18; 20:2–17). „Domnul a voit pentru dreptatea Lui, să vestească o Lege mare şi minunată!” (Isaia 42:21).Cele două table de piatră pe care Dumnezeu a scris cele zece porunci au fost păstrate într-o ladă numită chivot, aşezat în Templul Domnului în locul numit „Prea sfânt”. (Evrei 9:1–5; Exodul 25:16–22).Pentru curăţirea şi iertarea fărădelegilor şi păcatelor săvârşite prin călcarea Legii sfinte, Dumnezeu a dat instrucţiuni lui Moise pentru întocmirea unei alte legi, numită în sScriptură şi „legea lui Moise”. Legea aceasta era o lege ceremonială, care era deosebită de Legea morală a celor zece porunci. Ea a fost scrisă de Moise prin inspiraţie divină şi cuprindea în sine mai multe legi şi porunci ceremoniale, care aveau un caracter temporar, fiind numai un simbol până la venirea lui Mesia, Isus Hristos.Ea cuprindea:

1.Legea jertfelor pentru păcate, legea arderilor de tot, legea darului de mâncare, legea jertfei de ispăşire, legea jertfei pentru vină, legea jertfei de mulţumire, etc. (Aceste legi sunt descrise în Leviticul cap. 6 şi 7). Jertfele se aduceau din animale şi păsări curate; unele erau jertfe de mâncare şi de băutură. (Leviticul 1–5).Prin jertfa şi moartea Domnului Hristos, legea jertfelor din Noul Testament a încetat. La această lege se referă Pavel când scrie despre „Legea care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor.” (Evrei 10:1–4).

2. Legea preoţiei Vechiului Testament. Preoţii din Vechiul Testament erau aleşi şi numiţi în slujbă ca să aducă jertfe după o lege a preoţiei. Preotul din Vechiul Testament preînchipuia pe Hristos, Marele Preot al Noului Testament, care avea să facă slujba aceasta ca Mijlocitor, prin jertfa Sa, între Dumnezeu şi omul păcătos. (Evrei 8:1–6). La această lege se referă Pavel când scrie: „Pentru că odată schimbată preoţia, trebuia

numaidecât să aibă loc o schimbare a legii…” (Evrei 7:12–16).

3. Legea circumciziunii sau tăierii împrejur. Legea aceasta a fost dată încă pe timpul lui Avraam, şi avea ca scop deosebirea seminţiei ieşită din trupul său ca popor al Domnului. (Genesa 17:9–14; Exodul 4:24–26; Leviticul 12:1–3).Isus Hristos, Sămânţa în care aveau să fie binecuvântate toate seminţiile pământului, a venit. Prin moartea Sa, Domnul Hristos a devenit o binecuvântare pentru mântuirea tuturor celor care cred în El, fără deosebire de neam. (Efeseni 2:11–22; Romani 2:25–29).Legea circumciziunii s-a desfiinţat prin moartea Domnului Hristos. La această lege, la aceste porunci ale tăierii împrejur şi la celelalte prescripţii ceremoniale temporare se referă Pavel în Efeseni 2:11–18. El o numeşte ca pe un jug al robiei, în care nu trebuie să ne mai plecăm, pentru a nu cădea din harul Domnului (Galateni 5:1–12). „Tăierea împrejur nu este nimic, şi netăierea împrejur nu este nimic, ci păzirea poruncilor lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 7:19).

4. Legea blestemelor. Legea aceasta cuprindea anumite blesteme şi pedepse pentru cei ce săvârşeau unele fărădelegi. Legea aceasta era scrisă de Moise într-o carte numită „Cartea legii”, aşezată lângă Chivot (Deuteronomul 27:15–26; 31:24–36), spre deosebire de legea celor zece porunci care era scrisă pe două table de piatră de însuşi degetul lui Dumnezeu şi pusă în Chivot. (Deuteronomul 9:9–11; 10:1–5).Legea aceasta s-a desfiinţat prin moartea Domnului Hristos, care a murit ca blestemat atârnat pe lemn în locul nostru, pentru a răscumpăra pe cei ce sunt sub blestemul legii. (2 Corinteni 3:1–18; 4:1–6; Galateni 3:10–25).

5. Legea sărbătorilor anuale. în afară de ziua a şaptea (Sâmbăta), menţionată în porunca a patra din Legea morală, poporul Israel mai avea şi alte sărbători lunare şi anuale, cu un caracter ceremonial temporar, până la venirea lui Mesia (Hristos). Ele se numeau: Lunile noi (Numeri 10:10; Psalmii 81:34), Anul nou (Leviticul 23:23–25; Numeri 29:1–6), Paştele — în amintirea ieşirii Israeliţilor din Egipt — 14 Nissan (Exodul 12:1–28; Leviticul 23:1–14), Rusaliile sau ziua cincizecimii, numită şi sărbătoarea săptămânilor (Exodul 23:16; 34:22; Leviticul 23:15–22), Ziua ispăşirii (Exodul 23:16; 34:22; Leviticul 23:15–22), Sărbătoarea corturilor sau colibelor (Leviticul 23:26–32).In asemenea zile de sărbători anuale, se aduceau jertfe conform legii jertfelor. Aceste sărbători au încetat de a mai fi respectate, o dată cu moartea Domnului Hristos. Credincioşii Domnului Isus au rămas cu singura sărbătoare săptămânală: ziua a şaptea — sâmbăta, conform poruncii Domnului din Legea morală a celor zece porunci.Apostolul Pavel spunea credincioşilor: „Nimeni să nu vă judece cu privire la mâncare şi băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, care sunt umbra lucrurilor viitoare dar trupul este al lui Hristos.” (Coloseni 2:16–17,23). Ziua de Sabat, amintită în acest verset, nu este ziua a şaptea de Sabat – sâmbăta, ci este ziua sărbătorii ispăşirii din Vechiul Testament despre care Moise a scris: „Aceasta (ziua ispăşirii) să fie pentru voi ca o zi de Sabat”. (Vezi Leviticul 23:26–32). Sărbătorilor din Vechiul Testament li se spunea şi „Sabate”, însă ele nu trebuiau confundate cu Sabatul zilei a şaptea.In „Mărturisirea Ortodoxă” ediţia a III-a 1930, pag. 64, citim următoarele, în această privinţă:întrebarea 46: „Fiindcă s-a vorbit despre faptele cele bune şi rele, doresc să-mi spui şi despre poruncile lui Dumnezeu.”Răspuns: „Poruncile lui Dumnezeu sunt zece”.întrebarea 47: „Dar poruncile legii vechi, privitoare la ceremonii şi la jertfe, şi care preînchipuiau lucrările lui Hristos?Răspuns: „Toate acestea au încetat. Şi după cum umbra trece când vine adevărul, tot aşa şi acelea au trecut. Creştinii nu datoresc să îndeplinească decât poruncile care privesc păzirea dragostei către Dumnezeu şi aproapele”.Unii dintre credincioşii creştini din Galatia începuseră să se abată de la Evanghelie, începând să respecte, conform sistemului Vechiului Testament, sărbătorile anuale şi legile ceremoniale. (Galateni 1:6–10). De aceea, Pavel le-a scris epistola către Galateni cam îngrijorat (Galateni 4:10–11). Unele din epistolele lui sunt greşit răstălmăcite de unii, spre pierzarea lor. (2 Petru 3:16).Nimeni nu se poate mântui prin faptele legii fără Hristos. Tot aşa, nimeni nu poate fi adevărat creştin, călcând Legea celor zece porunci, între care şi ziua a şaptea din porunca a patra, pentru că Legea morală a celor zece porunci sfinte din Vechiul Testament împreună cu Sabatul poruncii a patra a rămas în vigoare şi în Noul Testament după moartea Domnului Hristos.